Mama mea crede ca am numai fumuri capatzana. Adica, dupa ce m-am intors din strainatatzi cu nishte bani in buzunar am cautat sa imi fac un drum si la mine in tzara, ca de, nu poate trai omul, si mai ales o femeie, intre straini. Asha ca, mi-am luat inima in dintzi si am mers la Bucureshti cu treaba.
Cand ma intreaba lumea ce sunt...imi place sa spun ca ma ocup de design vestimentar. La noi la atelier, maistrul nu arata el ca VERSACE, dar pana la urma e un loc de munca... ca deh! pana la urma lucram pentru export!
Cu viata amoroasa...merge. M-am incurcat cu unul de vinde shaorma langa ateleirul nostru. George, eu ii zic Gigi. Cam prostovan, dar e baiat bun si vorba aia...am asigurata o shaorma zilnic. Nu ma multumeste partida...dar decat deloc...ca Bucurestiul asta e mare. In afara de voi fetelor, cu care ma vad rar, nu am pe nimeni si simt si eu nevoia sa ma mai tzina cineva in brate sa mai imi zica ca sunt frumoasa, sa mai mangaie...si sa ne mai...si noi. Ca sunt tanara si carnea cere. Si cum shaormarul meu lucreaza toata ziua cu carne...noapte de ce sa nu lucreze tot cu carne, a mea?!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu